În inerția vieții mulți încă mă iau așa cum eram sau cum obișnuiau să mă știe, uneori irascibil, iritat de nedreptăți, căutând adevărul, luptând pentru cauze personale, acuzator etc. și descrierile pe linia asta pot continua. Precizez că nu întotdeauna reacțiile au fost pertinente și erau justificate cel mult de vanități, orgoliu, modele sociale, tare de educație, influența mediului socio-profesional și cel mai precis, de o adâncă înrădăcinare în concretul material, dominantul lumii fizice.
Ultimele luni și ultimele zile au venit cu provocări și situații care, în logica multora, cereau imperativ o reacție, un răspuns sau o atitudine. Numai că, am decis să dețin controlul și să nu mă mai las controlat, ne lăsându-i pe alții să îmi mai facă agenda.
Nu e vorba de aroganță și nici de a privi de sus o lume măcinată de "idealuri imperfecte" ci doar de o extragere a mea din context conflictual și reașezarea pe propria traiectorie, în propria matcă.
Sunt acolo unde trebuie sau unde am mai fost, doar că, de data asta, experiența de viață și reorganizarea scalei interioare de valori, mă vor ține pe traiectorie.
Cumva simt că nu mai am nici timp pentru câte îmi doresc să fac și îmi canalizez energia și mintea doar în câteva direcții ce acum mi se par prioritare.
E momentul să fiu "dincolo de bine și de rău", dincolo de zbaterile trecătoare ale lumii.
